INSTITUTIILE CULTURALE CA OBIECTIVE TURISTICE

Numar de ore : 20 din care 12 teorie si 8 practica

Coordonator : dr. George Radu Serafim

Continutul :

        -Institutiile culturale si valentele lor pentru turism

        -Clasificari. Accesibilitate. Alte elemente definitorii

        -Informatia culturala si criteriile de receptare

        -Organizarea traseelor turistice si ponderea optima a institutiilor de cultura in economia unor tururi de oras cu exemplificare pe Bucuresti

        -Alte criterii de care este nevoie sa se tina cont in organizarea vizitelor la institutiile culturale

La sfarsitul cursului participantii vor :

• Cunoaste – Institutiile culturale ( din Bucuresti )
• Intelege – Specificul acestora
• Evidentia – Caile de promovare a valorilor din cuprinsul lor

Obiectivele specifice ale cursului : La sfarsitul cursului participantii vor putea propune trasee cuprinzand institutiile culturale, identificant elementele de sociologie si psihologie ale grupului si vor gasii cele mai oportune forme de prezentare a valorilor culturale. Ei vor putea de asemenea sa faca fata factorilor aleatorii care pot fi de natura sa influenteze comunicarea.

Agenda Cursului :

Coordonator si lector : dr. George Radu Serafim

Cele 12 ore ( teorie ) vor fi impartite in grupuri de 2 ore comform cu temele enuntate mai sus la rubrica privind continutul cursului (5X2) la care se adauga 2 ore de recapitulare si sinteza. Sala de desfasurare : Biblioteca Dimitrie Cantemir.

EVALUAREA CURSULUI :

Evaluarea finala prin proiect ( individuala ). Pentru prima serie proiectul va consta dintro propunere de organizare a unui tur de oras in cuprinsul careia va fi cuprinse institutiile culturale.Turur ar urma sa se desfasoare intre orele 10 a.m. si 2-3 p.m.

PRACTICA :

- Vizitarea unor insttitutii de cultura.

- Simulare de caz in grupe/echipe

SCHITA PRIVIND CONTINUTUL CURSULUI :

        Avand in vedere structura participantilor la curs ( varsta, studii, cunostinte si motivatia inscrierii la aceasta forma de pregatire ), optiunea noastra a fost aceea de a da cat mai multe informatii intr-o maniera cat se poate de libera, fara sa venim cu un text elaborat anterior. Atmosfera colocviala pe care am incercat sa o promovam, deschiderea pentru raspunsurile la intrebarile cele mai diverse ale cursantilor putand aduce un plus de eficienta demersului propus ca obiectiv. De la bun inceput cursantii vor cunoaste in linii mari criteriile de clasificare ale institutiilor culturale cum ar fi, de exemplu, caracterul lor deschis sau inchis din punctul de vedere al accesului publicului.

        De asemenea trebuie diferentiate institutiile in functie de specificul lor. Un exemplu ar putea fi acela al muzeelor si caselor memoriale, in opozitie cu teatrele, opera, opereta sau filarmonica. Fiecare dintre aceste institutii poate sa fie abordata individual, dar numai unele se preteaza si la vizitarea in grup. Notta ben- am spus vizitarea si nu frecventarea uunde optiunea este de regula individuala. Sunt institutii culturale, ca de exemplu bibliotecile, unde nu exista expozitii reprezentative pentru valorile culturale culturale. Desigur exista si exceptii cum ar fi Biblioteca Sf. Sinod ( Antim ) unde pe langa fondul de cartesunt expuse si carti rare care pot suscita interesul turistilor, dar de regula asemenea ‘’raritati’’ se gasesc mai ales in muzee ( de Istorie, al Municipiului s.a ) . Exista si alte elemente definitorii pentru institutiile culturale unul dintre cele mai importante fiind acela al unicitaii sau, in orice caz a unei forme de singularitate in contextul arealelor altor mari orase sau capitale, pornind de la exemplul Muzeul Satului sau cel al Muzeului Taranului Roman.

Un rol esential in contextul turismului cultural il are informatia in conexiune cu criteriile de receptare a acesteia. Accentul nu trebuie sa cada pe informatia livresca, dupa cum nu trebuie sufocat discursul euristic cu abundenta datelor si altor elemente specifice unor domenii restranse cum ar fi de exemplu arhitectura. Daca ii vom spune unu turist ca ‘’ pe frontonul cladirii frizele sunt sustinute de semicoloane cu capiteluri dorice si cabraul torsionat aduce separatia intre nivelurile cladirii,, va fi foarte ‘’clar,, pentru un nespecialist sa inteleaga de ce si cum a fos gandita respectiva constructie. Exista si o limita de timp pentru ca informatia sa poata fi receptionata optim. Recomandarea noastra este sa nu se depaseasca 15-20 minute, dupa care este nevoie de un respiro, de alt fel de discurs, eventual cu elemente anecdotice, poate fi chiar cu intamplari din experienta personala cu ‘’povesti,, care adeseori raman in memorie mai mult decat datele unor explicatii riguroase din punct de vedere stiintific.

      S-au dat suficiente exemple si in cazul unor alte cursuri cum ar fi cel privind monumentele capitalei, care desigur sunt si ele parte integranta a valorilor culturale ale orasului. Unele dintre acestea pot devenii adevarate institutii culturale cum ar fi parcurile sau pietele. Este extrem de greu de organiizat un traseu 100% cultural, numai cu institutii culturale exceptand grupurile determinate profesional ( delegatii sau congrese de specialisti ) pe de o parte, dupa cum exista si obiective care pot genera singure vizitarea intr-o intreaga dimineata cum ar fi Muzeul National de Arta, cel de Istorie sau cel al Satului. Asadar este extrem de important ca in economia unui tur de oras sa includem si institutii culturale, dar nu numai acestea. De asemenea nu este lipsit de sens ca intreaga vizita sa fie incadrata intr-o tema unica, adica folosind un termen cam pretios, participantii sa ajunga sa constientizeze pe langa datele prezentate si un anume mesaj. Este,sa recunoastem, o situatie ideala insa daca ne gandim bine ideal ar fi ca acest mesaj sa fie nu expus, declarat, ci indus ( inclus ) .

       Nu in ultimul rand exista si alte criterii de care trebuie sa se tina cont la includerea institutiilor culturale in programele de vizitare dincolo de formatia profesionala, varsta si provenienta turistilor. Un astfel de criteriu este cel privind existenta in cadrul institutiilor a unor ‘’ghizi oficiali,, sau ‘’ofiter de comunicare cu publicul,, , care au pentru perimetrele de vizitare propria lor prezentare. Recomandarea este ca ghidul grupului sa lase sa se deruleze programul pe scenariul deja elaborat si fie   

acolo folosindu-se de intervalurile de pauza sa puncteze cu elemente de anecdotice pe care le va selecta in functie de specificul grupului. Daca are de facut completari ( poate chiar de importanta ) ele pot fi facute la un cofee-break dupa vizita pentru a fi consecvent cu mesajul pe care si l-a propus cand a organizat traseul. Daca de regula traseele incep la hotelul unde sunt cazati turistii el ar trebui sa se incheie intr-un loc unde se poate lua civilizat masa de pranz. Toate acestea si multe altele au fos abordate cu exemplificari in cadrul cursului. S-au facut trimiteri bibliografice dar s-a considerat ca ar da o bibliografie completa pentru curs nu este de natura a sluji scopului propus, fiecare cursant trebuind sa isi pregateasca propriile sale fise pentru a putea sa conduca grupurile si mai ales pentru a le suscita intr-un cat mai mare grad interesul. Asa cum daca dintro galerie pleci cu un tablou in memorie ineamna ca ai vazut o expozitie reusita iar daca ai retinut doua lucrari inseamna ca a fost una excelenta, asa si dupa o vizita ( tur sau circuit ) turistul trebuie sa ramana in memorie cu cel putin unul-doua exponate sau monumente, cu doua elemente pe care el le va asocia mereu cu specificul civilizatiei noastre, cu istoria nationala s.a.m.d.